23.05.2020 – La plajă

Când am plecat de acasă am avut grijă să luăm creme de soare, lopățele, umbrela de plajă cu protecție UV şi pălărioarele fetelor. Bănuiam că apa va fi rece. Vedeam însă imaginea săpatului în nisip, construcției de castele şi adunatului de scoici. Singura grijă din capul meu era să nu fie prea cald pe plajă.

De când am ajuns în Constanța am fost la plajă de trei ori.

Prima dată în seara zilei când am ajuns. Era frig, nor, vânt şi apă rece. Nici nu am mai cărat lopățelele din portbagaj, aşa că Bia s-a jucat cu un băț.

Deşi erau puțini oameni în zonă, mai toți se înghesuiau pe pasarela în mare, în timp ce plaja era aproape goală. Nu am înțeles niciodată de ce se duc oamenii grămadă în acelaşi loc. Cu atât mai puțin nu înțeleg asta în vreme de pandemie.

În Constanța e obligatorie purtarea măştii peste tot, inclusiv afară. Poate d-aia s-or simți oamenii în siguranță să se înghesuie?! Nu cred ca am văzut nici 5% însă cu mască purtată corect. Ori nu au deloc, ori o au fixată bine doar pe gură 😳, ori pe guşă, ori atârnând de o ureche.

Noi am purtat când eram prin parc şi erau mai mulți oameni pe lângă noi.

În depărtare e George care se chinuia să o culce pe Crina în cărucior în ciuda vântului şi frigului. Nu a reuşit.

Statul la plajă s-a încheiat repede din cauza frigului care ne-a trimis acasă.

„E ok totuşi. Lasă că avem atâtea zile la dispoziție. Nu e acum momentul ăla de stat mult pe plajă şi jucat, dar o să vină!”.

A doua oară am fost vineri pe seară, după ultimul somn de zi al Crinei. Am ajuns pe la 18, în condițiile în care pe la 19.30 Crina cam trebuie pusă la culcare definitiv. Vremea era frumoasă de data asta.

Ocupația principală a lui George – înălțarea zmeului
Nu a mişcat de acolo 😋

Aveam însă o oră jumate de joacă, strâns catrafuse, ajuns acasă, spălat, mâncat cina, pregătit de culcare.

Aşa că Bia a apucat doar să prindă gustul jucatului în nisip că a şi trebuit să strângem şi să plecăm. Consolarea ei a fost ca a intrat până la urmă „doar cu picioarele” în apă. A reuşit să se ude până la fund.

„Lasă ca mâine e sâmbătă şi George nu mai trebuie să muncească. O să venim dis de dimineață!”

A treia oară am fost sâmbătă. Până a pregătit buni ciorba pentru masa de prânz, până a mai muncit George un pic ceva ce n-a apucat să termine ieri, până a dormit Crina primul somn, până am mâncat micul dejun, spălat vase, schimbat scutece, asezat sarmalele în oală, strâns bagajul pentru plajă s-a făcut aproape 12.

„Dis de dimineață” -ul de ieri a fost, în realitate, să parcăm maşina lângă plajă la 12:02. Deşi am plecat încrezători într-o zi drăguță la plajă, am găsit priveliştea asta.

În 30 de minute a început ploaia.

Mai încercăm şi dup-amiază. Sau poate mâine. Poate avem totuşi noroc de ziua aia din imaginația mea…

PS. Lui Cipii îi merge din ce în ce mai bine. A început să țopăie şi să zboare pe distanțe scurte. S-ar putea să devină vrabie de Constanța 😋

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.