A trecut un an si 10 luni si am din nou parte de „ultima zi de munca”.

Data trecuta ma pregateam de calatoria vietii de pana atunci – plecarea de nebuna prin Asia. Acum, din nou, ma pregatesc pentru calatoria vietii de pana acum – nasterea si cresterea Biancai. Mai sunt vreo 2 luni pana apare printre noi, dar deja e destul de prezenta prin picioarele pe care le primesc cand stau pe partea care nu-i convine.

Alternanta asta de serviciu/alta activitate ma tine destul de alerta. Am apucat sa reintru in rutina de birou si sa ma plictisesc de aceleasi lucruri prezente prin tot IT-ul. Ei bine gata, acum trebuie sa ma adaptez la un nou stil de viata – doua luni de facut cam ce vreau (si ce ma lasa conditia fizica, deloc de invidiat in ultima perioada). Asa ca astept sugestii de filme bune de vazut si carti bune de citit.  🙂
Nici nu o sa ma obisnuiesc bine cu noua viata, ca asta mica de se zbate la mine in burta va aparea pe lume si, din nou, voi fi cazuta din luna, intr-o lume complet noua. Biroul mi se va parea cu siguranta atunci zona mea de confort, dar eu voi fi la celalalt capat al Pamantului.

Nu sunt nici nerabdatoare, nici speriata, nici nelinistita. Iau fiecare zi asa cum vine si ma bucur de apropierea unei noi experiente in viata mea – ceva din care sa invat lucruri noi si sa cresc. Cu bune si rele, bucurii si tristeti si tot ce va veni – tot inainte! 🙂