Pai, taramul backpacker-ilor de cea mai joasa speta

Pai este un fel de Vang Vieng al Tailandei. Este un satuc linistit de munte, de fapt mai mult de deal, la vreo 4 ore de mers cu masina de Chiang Mai. Totul pe langa este linistit si genul ala de loc unde nu prea se misca timpul.

sam_3327.jpg

Spre deosebire de Vang Vieng, lipsesc grupurile de sud coreeni, ramanand doar backpackerii de cea mai joasa speta. Vreau sa ii multumesc pe aceasta cale unei domnite care comenta pe tedoo despre Phi Phi cum ca ar fi plin de „backpackeri de cea mai joasa speta” si care ne-a oferit o expresie pe care sa o tot folosim cu amuzament.

Nu stiu cum era Vama Veche inainte sa „se strice” dar banuiesc ca avea ceva din aerul pe care il are Pai-ul. Vad pe strada fete umbland in fuste lungi, inflorate si in picioarele goale, un numar impresionant de baieti cu rasta, domni la 50 de ani plini de tatuaje si cu parul lung, si astia toti sunt turisti veniti parca in cautarea unuia dintre ultimele locuri hipiote de pe Pamant.

Pai-ul are doua strazi principale care se inchid in fiecare seara si se transforma in paradisul street food-ului si a vanzatorilor de orice, de la cercei hand made, la tatuaje cu henna, cristale, elefantei de toate marimile, fructe si masti de scuter cu caluti. Localnicii sunt de asemenea diferiti de ce am vazut pana acum.

O doamna la vreo 50 de ani are o taraba unde vinde seara mancare vegetariana. Are mainile pline de tatuaje si parul facut rasta si este localnica. Diversi vanzatori au tatuaje si parul lung, indiferent de varsta. Toti astia se inteleg perfect cu familia de tarani veniti din imprejurimi sa isi vanda capsunele turistilor, cu familia de musulmani cu femeile care poarta burka si care gatesc pad thai si cu multimea numeroasa te turisti vestici de toate varstele, dar toti in cautarea linistii de aici.

sam_3210.jpg

Tot peisajul idilic este vag disturbat de cardurile de petrecareti care tin sa zbiere pe strazi, pana la 12 noaptea, ca nu cumva sa fie vreun suflet pe o raza de cateva sute de metri care sa nu stie cat de bine se distreaza ei. Dar totul este divers si nimic nu e perfect, ceea ce face satucul asta sa fie frumos.

In Pai am auzit vorbindu-se romana pentru prima data in mult timp. Ne-am intalnit pe podul de bambus de peste rau cu un cuplu de romani maghiari, la vreo 50+ ani, originari din Cluj, care acum locuiesc pe langa Budapesta. Sunt in Tailanda pentru 28 de zile si erau oarecum dezamagiti ca zona Pai nu ofera prea multe trasee de mers pe munte de unii singuri. Ne povestesc cum au fost in Nepal de vreo trei ori si au facut singuri trasee pe acolo. Povestesc cum evita agentiile de turism si prefera sa ia autobuzele publice. Ma gandesc la ei si zambesc pentru ca imi place sa descopar ca exista si romani de varsta asta carora le place sa se plimbe prin lume si chiar fac asta, ba chiar la mama naibii, fara sa se teama ca nu or sa se poata descurca de unii singuri intr-o tara ciudata. Cunosc atat de multi oameni care au jumatate din varsta lor si se tem de orice farama de necunoscut si asta ii impiedica sa faca prea multe lucruri. Pacat.

Ce e de facut in Pai? Nu mare lucru. Un mini-canion de vizitat, un izvor termal, cica ar fi si niste cascade, dar acum e sezonul uscat asa ca cel mai probabil nu mai exista.

sam_3296.jpg

sam_3363.jpg

In rest, timp de stat in hamac, de visat, de mancat pe street food si de terminat de citit Un veac de singuratate.

sam_3152.jpg

sam_3223.jpg

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.