Diversele stadii ale lui „NU”

Am observat ca reactia default a mintii mele la orice propunere care m-ar scoate cumva din zona de confort este „NU”.

Exemple:
I: „Cami, vrei sa luam scuter si sa mergem in Hoi An?”
R: „NU, este frig si riscam sa ploua. Hai sa mergem cu autobuzul!”

I:” Vrei sa mergem la Crazy House?”
R: „NU, sigur e o prostie.”

Si, chiar daca nu exprim aceasta reticenta la chestii neplanificate sau care ies din tiparele gandirii mele, ea tot este acolo.

Lucian il intreaba pe Laurentiu care este faza cu viza de Myanmar, ce tipuri de vize exista si cam cat costa. Eu ascult intrebarea si automat mintea mea zice „Ce Myanmar? Planul NU o include si pe asta. Oare cand ar vrea sa mergem? Da..eu mai degraba as merge acasa ca deja am niste lucruri la care ma gandesc pentru momentul cand m-oi intoarce.”

Peste vreo 10 minute zambesc, amuzandu-ma de felul cum mintea mea a intrat imediat in alarma cand a simtit doar o urma a posibilitatii de a ajunge sa faca ceva ce iese din tiparele pe care le stia ea.

Zi de zi:
Mintea ma indeamna sa ma las de prostia asta cu mersul prin lume si sa imi vad de treaba mea acasa.
Care treaba? o intreb. NU am nici o treaba. Merg la munca si ma intorc de la munca, fara sa am vreun rost.
Ca sa ma convinga, imi aduce imagini cu apartamentul de langa Cismigiu care imi placea atat de mult si la care am renuntat, imagini cum ma trezeam sambata la 7.30 si la 8 eram la bazin si inotam 30-40 de bazine in apa netulburata de alti oameni, cum mergeam la Unteatru si la Act si la filme la Studio.

Degeaba umbli cu siretlicuri d-astea, minte, NU iti merge. Stii de ce? Pentru ca la Hoi An cu scuterul a fost tare misto. Si ne-a prins si ploaia la intoarcere si a fost o noua experienta, nici pe departe asa de groaznica pe cat m-ai fi facut tu sa cred. Si la Crazy House iar a fost foarte tare. Am alergat minute in sir in sus si in jos pe scarile alea care se inconvoiau in toate partile, m-am catarat peste tot si am ras ca un copil agatandu-ma de o bolta plina de flori si balansandu-ma.

Asa ca draga mea minte, imi pare rau sa iti spun asta, dar NU o sa te ascult. O sa umblu in continuare de nebuna prin lume si o sa vad locuri noi si o sa traiesc experiente noi si o sa ma bucur de tot ce imi iese in cale, chiar daca tu o sa continui sa imi spui ca NU este o idee buna.

Multi oameni mi-au zis in ultimele cateva luni ca am curaj. Nu i-am inteles niciodata de ce imi zic asta pentru ca nu ma percepeam ca a fi altfel decat oricare dintre ei. Acum incep sa inteleg ca poate o parte din curajul asta pe care il vad altii in mine este dorinta asta de a ma impotrivii mintii si de a-mi urma sufletul. Cine stie..oricum, simt ca fac bine ce fac, asa ca voi continua sa dialoghez asa cu mintea mea, zi dupa zi, si ii voi raspunde cu „NU” la toate tentativele astea de sabotaj. 🙂

Reclame

3 gânduri despre &8222;Diversele stadii ale lui „NU”&8221;

  1. Nice !! ….Eu sunt unul dintre cei care au comentat chiar aici la un articol al tau felicitandu-te pentru CURAJ…nicidecum nu ma refeream la curajul de a petrece 6 luni sau mai mult intr-o zona a globului care pentru multi romani inseamna capatul lumii. Ma refeream la CURAJUL de a fi luat decizia de a urma acest voiaj si de a fi trecut la fapte. Intamplator sau nu, cu cativa ani in urma prin 2012-2013 cand aveam mai multe resurse si perspective mai luminoase, am cochetat eu insumi cu ideea de a intreprinde un astfel de voiaj prin Asia. Nu am facut-o. De ce ? Exact cum spui tu, MINTEA m-a sabotat…inima isi dorea un astfel de voiaj, spiritul la fel dar MINTEA a preluat controlul ( ca sunt multi bani investiti, ca nu voi mai putea sa imi cumpar un apartament daca cheltui atat de mult, ce voi face cu profesia, ce vor face cei de acasa daca lipsesc atat, etc…) si din pacate, mintea a castigat, in cazul meu. Tot ce pot spune acum, citind articolele voastre, este ca mi-as fi dorit ca la acel moment sa imi ascult inima si spiritul in dauna mintii. Consider ca acum as fi fost mult mai fericit si implinit, daca as fi procedat astfel. Si desigur, in functie de circumstante, data viitoare daca mi se va mai ivi ocazia cred ca stiu ce am de facut, voi alege cu inima ! ))) Va doresc o calatorie placuta si interesanta in continuare !

    Apreciază

    1. ce a fost, a fost..stii ca daca vrei sa pleci se poate..in orice conditii. exista solutii pentru orice. trebuie doar sa vrei :). si stii ce am invatat aici? este totul mult-mult mai usor decat ma asteptam sa fie. gasesti la orice pas oameni din toata lumea care fac exact celqsi lucru ca si tine, care au simtit ca viata lor din momentul ala n-are sens si tb sa schimbe ceva. si au facut-o. dc vrei, exista intotdeauna o cale 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns la Adrian Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.