Azi se fac doua luni de cand am ajuns in Sri Lanka. Au trecut doua luni in care:

– am vazut o gramada de locuri
– am mers cu autobuzul, cu avionul, cu taxiul, cu scuterul, cu autobuzul de dormit, cu barca cu motor, cu barca cu vasle, pe jos, cu tuk-tuk-uri de vreo 3 feluri, cu sky-train-ul, cu trenul la cuseta, cu trenul in picioare, cu trenul la clasa a treia in inghesuiala
– am cunoscut oameni noi si interesanti sau am revazut oameni pe care nu ii mai vazusem de ani
– am vorbit pe Facebook cu necunoscuti care mi-au scris ca ma urmaresc si ma incurajeaza sa imi continui drumul
– am vorbit pe Facebook cu prieteni vechi de care nu mai stiam nimic si de care m-a apropiat cumva calatoria asta a mea
– am facut 31 de ani departe de tara si de majoritatea oamenilor cunoscuti, plimbandu-ma cu barca pe Mekong
– m-au ciupit cel putin 400 de tantari
– am dormit in zeci de hoteluri, schimband patul in care dorm la fiecare 3-4 nopti
– am vizitat 5 tari si continui sa fac asta in fiecare zi
– am mancat o multime de lucruri necunoscute
– mi s-a facut dor de casa si de prietenii care sunt acolo
– am obosit si am zis ca m-am saturat de umblat din loc in loc, doar ca a doua zi sa o iau de la capat cu entuziasm
– am ras si am zambit mai mult ca oricand in viata asta

Ei bine..ce am invatat in timpul asta petrecut departe?

1. Calatoria asta este cel mai bun lucru pe care l-am facut vreodata.
2. Fiinta mea este libera sa zburde si sa viseze la viitor fara sa se mai teama ca visul ala, oricare ar fi el, va ramane doar un vis.
3. Voi face tot posibilul ca peste niste timp (vreo 7 ani estimez eu acum, dar cine stie) sa repet experienta de a avea un an doar pentru mine.
4. Este incredibil de bine sa pot imparti experientele astea noi cu cel pe care il iubesc. Este incredibil sa-l am aproape in fiecare zi si sa zambesc in fiecare dimineata cand deschid ochii pentru ca il vad langa mine. Multumesc ca esti aici, George! 🙂

Cat mai stam plecati? Nu stiu. Vreo cateva luni…sa treaca iarna, sa vina, si, poate sa si treaca, primavara. Om vedea..deocamdata simt ca mai am lucruri de invatat aici, asa ca tot inainte!