Sunt din nou pe drum, de data asta spre o alta plaja. M-am trezit, am impachetat tot, le-am pus in masina cuiva si am plecat.

Stau in spate se ma uit pe geam. Pe langa mine trec copaci dupa copaci, oameni pe scutere, familii pe scutere, vaci, pamant rosu, case roz, alte scutere. Ma uit si doar observ, nu ma gandesc la nimic, nu analizez, doar vad si ascult linistea din mine. Tipul asta de liniste il simt doar pe drum – acum in masina unui sofer de taxi indian.

sau

Ma asez pe scaun in avion si imi pun cuminte centura. Sunt entuziasmata de drumul asta, oricare ar fi el si oriunde m-ar duce. Avionul incepe sa se miste pe pista si in curand decoleaza. Gata…acum incep clipele alea frumoase care sunt doar ale mele. Imi bag castile in urechi, dau drumul la Editors si zbor. Ma trag in mine si este atat de liniste si sunt asa de fericita. Ore mai tarziu mai avem putin si aterizam..imi place asa mult drumul incat imi pare un pic rau ca am ajuns.

sau

Sunt in tren si ma uit pe geam. Pe langa mine trec palmieri, bananieri, copaci pe care nu i-am vazut niciodata si nu stiu ce sunt, case derapanate pe marginea sinei de tren. Ma uit si ascult tacanitul trenului. Asta este tot in momentul asta. Nu mai exista nimic altceva.

sau

Merg pe strada printre zeci si zeci de oameni. Nu am nici o directie clara, ci merg unde vad cu ochii. Ajung la o intersectie si mi se pare ca trebuie sa fac stanga, asa ca fac stanga. Nu stiu in ce parte o voi lua la intersectia urmatoare pana nu ajung la ea. Dupa niste timp de mers asa, picioarele incep sa imi oboseasca si spiritul incepe sa se calmeze. Ridic ochii si vad cerul si zambesc.

Concluzie:

Nu stiu sa descriu linistea pe care mi-o da un drum. Orice drum ar fi, oricat de lung si cu orice mijloc de transport. Fie ca merg cu masina, cu trenul, cu avionul, cu scuterul sau pe jos, mersul a avut intotdeauna ceva magic pentru mine. Uitandu-ma la ce trece pe langa mine, reusesc sa vad cumva in mine.